Перевод: со всех языков на все языки

со всех языков на все языки

arenae H

  • 1 arenae

    arenae arenae, arum f пустыня

    Латинско-русский словарь > arenae

  • 2 arenae

    Англо-русский синонимический словарь > arenae

  • 3 arenae

    pl от arena

    Большой англо-русский и русско-английский словарь > arenae

  • 4 arenae

    [əʹri:ni:] pl от arena

    НБАРС > arenae

  • 5 arenae

    pl від arena
    * * *
    pl від arena

    English-Ukrainian dictionary > arenae

  • 6 arenae

    pl від arena

    English-Ukrainian dictionary > arenae

  • 7 arenae

    (n) арены

    Новый англо-русский словарь > arenae

  • 8 arenae

    English-Estonian dictionary > arenae

  • 9 balneum arenae

    s.
    balneum arenae, ammoterapia, psamoterapia arenae.

    Nuevo Diccionario Inglés-Español > balneum arenae

  • 10 balneum arenae

    m.
    balneum arenae.

    Spanish-English dictionary > balneum arenae

  • 11 psamoterapia arenae

    f.
    balneum arenae.

    Spanish-English dictionary > psamoterapia arenae

  • 12 arena

    sand, grains of sand; sandy land or desert; seashore; arena, place of contest

    Latin-English dictionary > arena

  • 13 arena

    arēna (harēna), ae, f., der Sand, I) eig.: A) im allg.: fossicia, fluviatilis, marina, Vitr. u. Plin.: fervida, Curt.: cumulus arenae, Verg.: nigra, Schlamm, Verg.: aurosa, Goldsand, Lampr.: saxa globosa arenae immixta, Liv.: diducere summam arenam, Liv. – Plur., multae arenae, Sandgewühl, Verg.: arenae carae, der Goldsand des Paktolus, Ov.: arenae steriles, Curt.: putres arenae, Col.: semina arenis committere, Sen. – Sprichw., arenae mandare semina, den Samen in den Sand legen, d.i. etwas Fruchtloses beginnen, etwas in den Wind streuen, Ov. her. 5, 115 (vgl. trist. 5, 4, 48). – ex incomprehensibili pravitate arenae funis effici non potest, aus Häckerling kann man kein Seil machen, Col. 10. praef. § 4. – arena sine calce, Sand ohne Kalk nennt Kaligula den Seneka, weil seine Sätze ganz abgebrochen sind, weil er keine Perioden hat u. selbst um die Verbindung seiner kurzen Sätze sich wenig bekümmert (das Sprichw. hergenommen vom Sand, der ohne Kalk nicht bindet), Suet. Cal. 53, 2. – B) insbes., der feine Mörtel zum Abputz der Wände, Vitr.: caelum imum camerae arenā dirigere (abputzen), Vitr. – II) meton.: 1) eine Sandfläche, Sandstrecke, arenam aliquam aut paludes emere, Cic. agr. 2, 71: Plur. arenae, die Sandmassen, Sandstrecken, Sandflächen, die Sandwüste, arenarum cumuli, Suet. fr.: Literni arenae stagnaque, Liv.: arenarum inculta vastitas, Sen.: arenae nigrae, Prop.: arenae vix perviae, Tac.: auster arenas quasi maria agens, Mela: postquam inter arenas radices quoque et herbae defecerant, Sen. – 2) das Meeresufer, Gestade, die Küste, Phrygia, Ov.: optatā potiri arenā, Verg.: Plur., expositus peregrinis arenis, Ov. met. 11, 56. – 3) der (mit Sand bestreute) Kampfplatz des Amphitheaters, arena amphitheatri, Suet., u. bl. arena, Cic. Tusc. 2, 46, Suet. u.a.: im Zshg. auch der Kampf im Amphitheater selbst, der Gladiatorenkampf, ar. municipalis, Gladiatorenkämpfe in den Munizipalstädten, Iuven.: in arenam se dare, sich zum Kampfe darbieten, ICt.: promittere operas arenae, Tac.: operam arenae scaenaeque edere, Suet.: scaenae arenaeque devotus, Suet. – übtr., jeder Tummelplatz, Schauplatz für eine Tätigkeit, civilis belli, Flor. 4, 2, 18: in media urbe ac foro quasi arenā, Flor. 3, 21, 1: in arena mea, in meinem Fache, Plin. ep. 6, 12, 2: aestuat angustā rabies civilis arenā, Lucan. 6, 63. – / Die Schreibung harena oft in den besten Hoschrn. (s. zB. – Wagner Orthogr. Verg. p. 421) u. in Inschriften (zB. Corp. inscr. Lat. 3, 77 u. 6, 1763); vgl. Varr. b. Serv. Verg. Aen. 1, 172. Prob. Verg. georg. 1, 70. Charis. 103, 21. – Arch. Nbf. asena (hasena), Varr. LL. 7, 27. Placid. gloss. (V) 73, 10 (= (V) 108, 1).

    lateinisch-deutsches > arena

  • 14 arena

    arēna (harēna), ae, f., der Sand, I) eig.: A) im allg.: fossicia, fluviatilis, marina, Vitr. u. Plin.: fervida, Curt.: cumulus arenae, Verg.: nigra, Schlamm, Verg.: aurosa, Goldsand, Lampr.: saxa globosa arenae immixta, Liv.: diducere summam arenam, Liv. – Plur., multae arenae, Sandgewühl, Verg.: arenae carae, der Goldsand des Paktolus, Ov.: arenae steriles, Curt.: putres arenae, Col.: semina arenis committere, Sen. – Sprichw., arenae mandare semina, den Samen in den Sand legen, d.i. etwas Fruchtloses beginnen, etwas in den Wind streuen, Ov. her. 5, 115 (vgl. trist. 5, 4, 48). – ex incomprehensibili pravitate arenae funis effici non potest, aus Häckerling kann man kein Seil machen, Col. 10. praef. § 4. – arena sine calce, Sand ohne Kalk nennt Kaligula den Seneka, weil seine Sätze ganz abgebrochen sind, weil er keine Perioden hat u. selbst um die Verbindung seiner kurzen Sätze sich wenig bekümmert (das Sprichw. hergenommen vom Sand, der ohne Kalk nicht bindet), Suet. Cal. 53, 2. – B) insbes., der feine Mörtel zum Abputz der Wände, Vitr.: caelum imum camerae arenā dirigere (abputzen), Vitr. – II) meton.: 1) eine Sandfläche, Sandstrecke, arenam aliquam aut paludes emere, Cic. agr. 2, 71: Plur. arenae, die Sandmassen, Sandstrecken, Sandflächen, die Sandwüste, arenarum cumuli, Suet. fr.: Literni arenae stagnaque, Liv.: arenarum in-
    ————
    culta vastitas, Sen.: arenae nigrae, Prop.: arenae vix perviae, Tac.: auster arenas quasi maria agens, Mela: postquam inter arenas radices quoque et herbae defecerant, Sen. – 2) das Meeresufer, Gestade, die Küste, Phrygia, Ov.: optatā potiri arenā, Verg.: Plur., expositus peregrinis arenis, Ov. met. 11, 56. – 3) der (mit Sand bestreute) Kampfplatz des Amphitheaters, arena amphitheatri, Suet., u. bl. arena, Cic. Tusc. 2, 46, Suet. u.a.: im Zshg. auch der Kampf im Amphitheater selbst, der Gladiatorenkampf, ar. municipalis, Gladiatorenkämpfe in den Munizipalstädten, Iuven.: in arenam se dare, sich zum Kampfe darbieten, ICt.: promittere operas arenae, Tac.: operam arenae scaenaeque edere, Suet.: scaenae arenaeque devotus, Suet. – übtr., jeder Tummelplatz, Schauplatz für eine Tätigkeit, civilis belli, Flor. 4, 2, 18: in media urbe ac foro quasi arenā, Flor. 3, 21, 1: in arena mea, in meinem Fache, Plin. ep. 6, 12, 2: aestuat angustā rabies civilis arenā, Lucan. 6, 63. – Die Schreibung harena oft in den besten Hoschrn. (s. zB. – Wagner Orthogr. Verg. p. 421) u. in Inschriften (zB. Corp. inscr. Lat. 3, 77 u. 6, 1763); vgl. Varr. b. Serv. Verg. Aen. 1, 172. Prob. Verg. georg. 1, 70. Charis. 103, 21. – Arch. Nbf. asena (hasena), Varr. LL. 7, 27. Placid. gloss. (V) 73, 10 (= (V) 108, 1).

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > arena

  • 15 arena

    ărēna (hărēna), ae, f. [st1]1 [-] sable.    - arenam emere, Cic. Agr. 2, 71: acheter un terrain sablonneux.    - harena nigra, Virg. G. 4, 292: limon.    - harenae semina mandare, Ov. H. 5, 115: semer sur le sable, perdre son temps.    - bibula arena, Virg. G. 1, 114: le sable qui absorbe l'eau.    - arenae carae, Ov. M. 11, 88: les sables précieux (les sables d'or du Pactole).    - harena urens, Sen. Q. N. 2, 30, 1: la lave. [st1]2 [-] terrain sablonneux; désert de sable.    - Libycae arenae, Ov. M. 4, 617: les sables de Libye. [st1]3 [-] rivage de la mer, plage.    - hospitium arenae, Virg. En. 1, 540: l'hospitalité du rivage. [st1]4 [-] arène (partie sablée de l’amphithéâtre); amphithéâtre, théâtre; jeux, combat, théâtre.    - Cic. Tusc. 2, 46; Suet. Tib. 72; [fig.] Plin. Ep. 6, 12, 2.    - arenae devotus, Suet. Calig. 30: passionné pour les combats du cirque.    - operas arenae promittere, Tac. An. 14, 14: s'engager pour les combats.    - civilis belli arena, Flor. 4, 2, 18: théâtre de la guerre civile.    - cum juris idem contingat harenae, Juv. 6, 217: quand ces messieurs de l'arène jouissent du même droit.
    * * *
    ărēna (hărēna), ae, f. [st1]1 [-] sable.    - arenam emere, Cic. Agr. 2, 71: acheter un terrain sablonneux.    - harena nigra, Virg. G. 4, 292: limon.    - harenae semina mandare, Ov. H. 5, 115: semer sur le sable, perdre son temps.    - bibula arena, Virg. G. 1, 114: le sable qui absorbe l'eau.    - arenae carae, Ov. M. 11, 88: les sables précieux (les sables d'or du Pactole).    - harena urens, Sen. Q. N. 2, 30, 1: la lave. [st1]2 [-] terrain sablonneux; désert de sable.    - Libycae arenae, Ov. M. 4, 617: les sables de Libye. [st1]3 [-] rivage de la mer, plage.    - hospitium arenae, Virg. En. 1, 540: l'hospitalité du rivage. [st1]4 [-] arène (partie sablée de l’amphithéâtre); amphithéâtre, théâtre; jeux, combat, théâtre.    - Cic. Tusc. 2, 46; Suet. Tib. 72; [fig.] Plin. Ep. 6, 12, 2.    - arenae devotus, Suet. Calig. 30: passionné pour les combats du cirque.    - operas arenae promittere, Tac. An. 14, 14: s'engager pour les combats.    - civilis belli arena, Flor. 4, 2, 18: théâtre de la guerre civile.    - cum juris idem contingat harenae, Juv. 6, 217: quand ces messieurs de l'arène jouissent du même droit.
    * * *
        Arena, arenae, pen. prod. Arene, Sablon et menu gravois ou grave, Gravier, Gravelle.
    \
        Arenam libare pedibus. Ouid. Quand aucun court si vistement qu'il ne touche quasi point du pied à terre.
    \
        Potiri arena. Virg. Arriver au port.
    \
        Aduerti arenae. Virg. Aborder à la rive ou rivage.
    \
        Impingere aliquem arenis nostris dicitur fortuna, aut ventus. Lucan. Quand par fortune il abborde à nostre rivage.
    \
        Arcere arena aliquem. Virg. L'empescher qu'il n'abborde.

    Dictionarium latinogallicum > arena

  • 16 harena

    hărēna (better than ărēna, Bramb. s. v. Rib. Prol. Verg. p. 422, and v. infra), ae, f. [Sabin. fas-ena; from Sanscr. root bhas-, to shine, gleam, Corss. Ausspr. 1, 102].
    I.
    Prop., sand (syn.:

    sabulum, glarea, suburra): harenae tria genera,

    Plin. 36, 23, 54, § 175:

    magnus congestus harenae,

    Lucr. 6, 724; 726:

    litoris incurvi bibulam pavit aequor harenam,

    the thirsty sand of the curved shore, id. 2, 376; so,

    bibula harena,

    Verg. G. 1, 114 (Rib. and Forbig., but Conington arena):

    sicca,

    id. ib. 1, 389:

    sterilis,

    id. ib. 1, 70:

    mollis,

    Ov. M. 2, 577:

    opaci omnis harena Tagi, i. e. the gold it was believed to contain,

    Juv. 3, 55 (cf. Plin. 4, 21, 35, § 115):

    nivis more incidens,

    Sen. Q. N. 2, 30, 2.— Poet.:

    harena nigra, = limus,

    slime, mud, Verg. G. 4, 292.— Plur. (postAug.; its use is said by Gell. 19, 8, 3, to have been ridiculed by Cæsar as a verbi vitium):

    arenae carae, of the golden sands of Pactolus,

    Ov. M. 11, 88 Merk.:

    quem (delphina) postquam bibulis inlisit fluctus harenis,

    id. H. 18, 201:

    summae cauda verruntur arenae,

    id. M. 10, 701 Merk.; so id. ib. 2, 456; 865; 11, 231; 499; 15, 268; 279; Stat. S. 4, 3, 23 Queck; Col. 1 praef. 24;

    but harenae,

    Ov. Am. 2, 11, 47; Verg. G. 2, 106; 3, 350; Hor. C. 3, 4, 31 K. and H.:

    arenarum inculta vastitas,

    Sen. Q. N. 1 prol. 8;

    of the bottom of the sea: furit aestus harenis,

    Verg. A. 1, 107:

    aestu miscentur harenae,

    id. ib. 3, 557.—Prov.
    (α).
    Quid harenae semina mandas? Ov. H. 5, 115; cf. id. Tr. 5, 4, 48.—
    (β).
    Ex incomprehensibili pravitate arenae funis effici non potest, Col. 10 praef. § 4.—
    (γ).
    Arena sine calce, said by Caligula of Seneca, because his sentences seem like independent maxims, without connection, Suet. Cal. 53.—
    (δ).
    Of vast numbers:

    sicut arena quae est in litore maris,

    Vulg. Judic. 7, 12; id. Gen. 22, 17.—
    II.
    Meton.
    A.
    In gen., sand, sands, a sandy place:

    ut cum urbis vendiderit, tum arenam aliquam emat,

    Cic. Agr. 2, 27, 71 B. and K.—
    B.
    Esp.
    1.
    A sandy desert, waste (mostly post-Aug.):

    cum super Libycas victor penderet arenas,

    Ov. M. 4, 617; Luc. 2, 417:

    nigras inter harenas,

    Prop. 4 (5), 6, 83:

    Memnonis effigies, disjectas inter et vix pervias arenas,

    Tac. A. 2, 61.—
    2.
    The shore of the sea, the beach, coast, strand:

    cum mare permotum ventis ruit intus harenam,

    Lucr. 6, 726: litoream arenam sulcare, Ov. M. 15, 725:

    doque leves saltus udaeque inmittor arenae,

    id. ib. 3, 599:

    multaque perpessae (carinae) Phrygia potiuntur arena,

    id. ib. 12, 38:

    sub noctem potitur classis arena,

    id. ib. 13, 729.—So sing., Verg. A. 1, 540; 5, 34; 6, 316; 11, 626 al.—
    3.
    The place of combat in the amphitheatre (strewn with sand), the arena:

    in amphitheatri arena,

    Suet. Ner. 53; id. Tit. 8:

    missus in arenam aper,

    id. Tib. 72; id. Aug. 43:

    comminus ursos figebat Numidas Albana nudus harena venator,

    Juv. 4, 100; 2, 144; 8, 206:

    juvenes in arenam luxuria projecit,

    Sen. Ep. 99, 13.—
    4.
    Transf.
    (α).
    A combat in the amphitheatre:

    in harenam se dare,

    Dig. 11, 4, 5 fin.:

    operas arenae promittere,

    Tac. A. 14, 14:

    in opera scaenae arenaeque edenda,

    Suet. Tib. 35:

    scaenae arenaeque devotus,

    id. Cal. 30.—
    (β).
    The combatants in the arena: cum et juris idem (i. e. testandi libertas) contingat harenae, the gladiators have the right, etc., Juv. 6, 217.—
    5.
    Harena urens, volcanic fire, lava:

    Aetna ingentem vim arenae urentis effudit,

    Sen. Q. N. 2, 30, 1.—
    III.
    Trop., the place of combat, scene or theatre of any contest (war, a single battle, a dispute, etc.):

    civilis belli arena,

    Flor. 4, 2, 18; 4, 7, 6; cf. id. 3, 21, 1; Luc. 6, 63:

    in harena mea, hoc est apud centumviros,

    Plin. Ep. 6, 12, 2.

    Lewis & Short latin dictionary > harena

  • 17 hărēna

    ărēna (hărēna), ae, f. [st1]1 [-] sable.    - arenam emere, Cic. Agr. 2, 71: acheter un terrain sablonneux.    - harena nigra, Virg. G. 4, 292: limon.    - harenae semina mandare, Ov. H. 5, 115: semer sur le sable, perdre son temps.    - bibula arena, Virg. G. 1, 114: le sable qui absorbe l'eau.    - arenae carae, Ov. M. 11, 88: les sables précieux (les sables d'or du Pactole).    - harena urens, Sen. Q. N. 2, 30, 1: la lave. [st1]2 [-] terrain sablonneux; désert de sable.    - Libycae arenae, Ov. M. 4, 617: les sables de Libye. [st1]3 [-] rivage de la mer, plage.    - hospitium arenae, Virg. En. 1, 540: l'hospitalité du rivage. [st1]4 [-] arène (partie sablée de l’amphithéâtre); amphithéâtre, théâtre; jeux, combat, théâtre.    - Cic. Tusc. 2, 46; Suet. Tib. 72; [fig.] Plin. Ep. 6, 12, 2.    - arenae devotus, Suet. Calig. 30: passionné pour les combats du cirque.    - operas arenae promittere, Tac. An. 14, 14: s'engager pour les combats.    - civilis belli arena, Flor. 4, 2, 18: théâtre de la guerre civile.    - cum juris idem contingat harenae, Juv. 6, 217: quand ces messieurs de l'arène jouissent du même droit.

    Dictionarium latinogallicum > hărēna

  • 18 arena

    arēna (harēna), ae f.
    1) песок (sicca V, sterīlis V, mollis O)
    a. nigra V — ил
    arenae (dat.) mandare semina погов. Oсеять на песке (т. е. заниматься бесполезным делом)
    a. sine calce погов. Su — песок без извёстки, сыпучий (о бессвязном лит. произведении)
    2) (тж. pl.) песчаное место, пески, песчаная пустыня, песчаное взморье (Libycae arenae O; arenae vix perviae T)
    3) усыпанная песком площадка для борьбы, арена ( amphitheatri Su)
    4) цирковое зрелище, бой
    5) поле деятельности, поприще, профессия ( in arenā meā PJ)
    6) место, театр (действий) (a. belli civilis Fl)

    Латинско-русский словарь > arena

  • 19 Sandberg

    Sandberg, mons arenae, Plur. montes arenarum. Sandboden, solum arenosum. – unfruchtbarer S. eines Landes, steriles arenae. Sanderde, sabulum. Sandfeld, campus arenosus; auch bl. arena. Sandfläche, arenae. Sandgrube, arenaria.

    deutsch-lateinisches > Sandberg

  • 20 Sandland

    Sandland, arena. Sandmassen, die, arenae. Sandmeer, arenae quasi maria; pel agus arenarum (nachaug.). – Sandschicht, oberste, unterste, arena summa, ima. Sandstein, lapis arenaceus. Sandsteinchen, calculus arenae. Sandsteppe, s. Sandwüste. – Sanduhr, clepsydra (die Wasseruhr der Alten).

    deutsch-lateinisches > Sandland

См. также в других словарях:

  • ARENAE — I. ARENAE Olonenses, oppid. maritimum Galliae in Pictaviensi provinc. ubi periti natuae. Vide Olona. II. ARENAE sequioribus saeculis Amphitheatra dicta sunt, hodieque Gallis les Arenes: ab arena, ludis gladiatoriis et ferarum venationibus… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • Arenae — Arena A*re na, n.; pl. E. {Arenas}; L. {Aren[ae]}. [L. arena, harena, sand, a sandy place.] 1. (Rom. Antiq.) The area in the central part of an amphitheater, in which the gladiators fought and other shows were exhibited; so called because it was… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Arenae funis effici non potest. — См. Хоть веревки из него вей …   Большой толково-фразеологический словарь Михельсона (оригинальная орфография)

  • Acantopsis arenae —   Acantopsis arenae Clasificación científica Reino …   Wikipedia Español

  • INSULA Arenae — Isle de Sableinsulula est Americae Sept. versus orau) novae Franciae, circuitus 15. leuc. et 30. leucis Gallicis distans ab ins. prom. Britonum in Austr. Alias eulta fuit a Francis, sed postea ab ipsis derelicta ob penuriam aquarum …   Hofmann J. Lexicon universale

  • Quod ajunt Graeci ex incomprehensibili parvitate arenae funis effici non possit. — См. Он из песку веревки вьет …   Большой толково-фразеологический словарь Михельсона (оригинальная орфография)

  • ARENARIUS — qui in arenam ad pugnandum descendit, Glos. in Canon. si testes 4. quaest. 2. et 3. §. si res exigit. Ab arena, quae proprie gladiatorum; ut campus, militum, erat. Vegetius de re milit. l. 1. c. 11. nec unquam aut arena aut campus invictum armis… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • CLEPSYDRA — I. CLEPSYDRA ab aquae furto dicta, hoc enim Graecis est κλέπτειν τὸ ὕδωρ (quod aquâ primitus hâc fini Veteres usi essent) quahtum ab Horologio hydraulico, cuius Ctesibius auctor fuit, teste Pliniô, l. 7. c. 37. differat, docet Vitruvius, l. 9. c …   Hofmann J. Lexicon universale

  • CONISTERIUM — quinta Gymnasii pars, proprie Alipterium seu Elaeothesium aut Unctuarium (unam enim hae voces rem signant) Polluci Κονίςρα vocatur, a Graeca voce κόνις, pulvis, quod ibi positus pulvis conservaretur, ut in Elaeothesio uncti statim eô conspergi… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • FORUM Julium — Plin. l. 3. c. 1. et r. Strab. l. 4. p. 184. Ptol. et Iulii, Freius. Plin. Colonia Octavianorum, in nummo Aug. Col. Iulia Octavianorum: in nummo Domitiani Col. For. Iul. in nummo Neronis Col. Pacens. Class. a paco nempe Pacensis, et classe Aug.… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • LUCTA — an a luendo, i. e. solvendo, quod uterque luctântium ab altero se solvere niteretur; an a luxando, quod alter alterius membra luxare conaretur, dicta est. Hi enim omni modo corpore conserto brachiisque implicitis nitebantur se invicem humi… …   Hofmann J. Lexicon universale

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»